Uniforma CFR traditie si continuitate

O calatorie in istoria CFR
Uniforma ceferista, de-a lungul timpului
Bazele institutiei feroviare au fost puse in Romania, la initiativa statului, dupa multe stradanii si tatonari si dupa un debut greoi, caruia multi i s-au opus. Astfel, la 19/31 octombrie 1869 (cele doua date reprezentand vechiul si noul calendar), se inaugura linia Bucuresti Filaret - Giurgiu, cu mare fast si mandrie din partea guver-nantilor, acompaniate de curiozitatea, entuzias-mul si, uneori, spaima miilor de romani prezenti de-a lungul drumului de fier.Astazi, dupa aproape un secol si jumatate, cand informatiile despre inceputuri s-au cam pierdut in negura timpului, ne intrebam uneori cand au aparut pentru prima oara initialele CFR sau denumirea de ceferisti, de ce a fost ales simbolul rotii inaripate sau... de ce au ceferistii uniforma.Stim deja ca institutia Cailor Ferate Romane a fost denumita a doua armata a tarii, atat datorita locului strategic ocupat de reteaua feroviara in istoria tarii, cat si pentru eroismul si daruirea dovedite de lucratorii ceferisti in timpul razboa-ielor, care nu au ocolit deloc aceste taramuri.Despre rolul uniformei ar fi insa multe de spus. Deoarece o uniforma poate avea diverse semnificatii, motivatia purtarii ei putand fi deosebit de complexa.Dar, de fapt, ce este o uniforma? Cea mai simpla definitie am aflat-o apeland la Dictionarul Explicativ al Limbii Romane - mult prea cunoscutul, dar din pacate prea rar utilizatul DEX; am aflat, asadar, ca o uniforma este: o imbraca-minte croita dupa un anumit model si purtata in mod obligatoriu de membrii unor institutii; de exemplu, armata, scoala.Daca stam bine si ne gandim, putem afirma ca marea majoritate a populatiei acestei tari a purtat cel putin o data in viata o uniforma, prin urmare sentimentele izvorate din obligatia purtarii unei tinute mai mult sau mai putin identice ne sunt familiare multora dintre noi si au nascut reactii diferite: de la mandria apartenentei la o "casta", la respingere. Sa ne amintim, bunaoara, de refuzul scolarilor de a mai purta uniforma, in primii ani de dupa 1990, urmat de alegerea unor modele mai moderne, mai usor de purtat si mai aspectuoase, inspirate, in mare majoritate, de moda occidentala. Prin urmare, o uniforma poate naste si satisfactie, si sentimente de respingere.In general, se considera ca uniforma trebuie sa impuna respect, seriozitate si, nu in ultimul rand, demnitate, atat celor care o poarta, cat si cetatenilor ce vin in contact cu omul in uniforma. Iar respectul se adreseaza purtatorului ei, dar, in acelasi timp, si institutiei pe care acesta o reprezinta.
Primele modele au fost aproape... somptuoase
O data cu aparitia transportului pe calea ferata, in lumea feroviaras-au impus mai multe modele de uniforme. Anglia fiind "locul de nastere" al drumului de fier, in mod evident cel mai raspandit model a fost cel englezesc. La noi, se pare ca a fost aleasa varianta germana, care insa nu se deosebea prea mult de cea britanica. Iar motivul de inspiratie era iarasi explicabil, inceputurile caii ferate in Romania facandu-se in timp ce tara era condusa de un principe de origine germana.Facand inca o incursiune in istorie, ne amintim ca prima institutie de cale ferata de stat, centralizata, a fost infiintata la 11/23 aprilie 1880 si s-a numit Directiunea Princiara a Cailor Ferate Romane. Aceasta si-a schimbat denumirea in Directiunea Regala CFR (la 10 mai 1881), devenind apoi (la 6 martie 1883) Directia Generala CFR. Dupa cum consemneaza si lucrarea Caile Ferate in date si imagini, aparuta in anul 1994, "prin infiintarea Directiei Princiare a CFR s-a intrat cu adevarat in era romaneasca a transportului feroviar, initialelor CFR adaugandu-li-se si emblema specifica si cu valoare de simbol: roata inaripata".Din pacate, izvoarele istorice sunt foarte zgarcite cu privire la aparitia primelor uniforme feroviare la noi in tara; una dintre putinele referiri la acest subiect o intalnim tot in lucrarea pe care am citat-o mai sus. Astfel, aflam ca, o data cu organizarea Directiei Generale CFR, s-a adoptat un model unic de uniforma pentru personalul feroviar (ceea ce atesta ca initial au existat mai multe modele; lucru cat se poate de firesc, stiut fiind faptul ca primele tronsoane de cale ferata au fost construite si exploatate de diversi antreprenori straini, care vor fi venit cu propriile "tipare" de uni-forme). Doua dintre primele instructii de serviciu ce fac referire la acest lucru au fost publicate la 1 decembrie 1885 si, respectiv, la 1 august 1892.Cea dintai prevedea purtarea obligatorie a uniformei in timpul serviciului de intreg personalul CFR. Au fost stabilite trei modele, care urmau sa fie purtate in functie de evenimentele la care partici-pau ceferistii. Pentru evidentierea diferitelor servi-cii feroviare, acestea aveau cusute la sapca, guler si vipusca benzi de catifea in culori specifice: rosu inchis - pentru Serviciul Miscare, negru - pentru Tractiune si albastru deschis (sau verde?) - pentru Serviciul Intretinere.Astfel, a fost stabilit modelul de mare tinuta, confectionat din postav fin, "ofiteresc", de culoare albastru inchis, si cu insemnele, tresele si nasturii de culoare aurie. Cel de-al doilea model, de mare tinuta, dar si de serviciu, era din postav mai putin fin, tot albastru inchis, dar insemnele, tresele si nasturii erau argintii. Al treilea model, de serviciu, din postav obisnuit, de culoare cenusie, avea insemnele si nasturii argintii si nu avea trese.La toate cele trei costumatii nu lipsea sapca, diferentiata dupa functia ocupata. De exemplu, prin 1890, desi purtarea uniformei era facultativa, un mecanic ce activa in cadrul Serviciului Tractiune era obligat sa poarte sapca; sapca trebuia sa fie din postav fin, de culoare albastru inchis, cu o banda de catifea neagra, pe care erau fixate roata inaripata si cifra regala a lui Carol I. La randul sau, un sef de statie purta uniforma de mare tinuta, care era completata de o sapca rosie, cu banda din postav negru.Categoria statiei era evidentiata prin tipul tresei:- clasa principala - tresa de aur de 20 mm;- clasa I - tresa de aur de 15 mm;- clasa a II-a - patru trese de aur de 3 mm;- clasa a III-a - trei trese de aur de 3 mm;- clasa a IV-a - doua trese de aur de 3 mm;- clasa a V-a - o tresa de aur de 3 mm.Un impiegat de miscare avea obligatia de a purta aceeasi uniforma, de mare tinuta, cu sapca de acelasi model, categoria clasei de serviciu fiind diferentiata tot prin trese de aur de 3 mm: trei - pentru clasa I, doua - pentru clasa a II-a si una pentru clasa a III-a.Uniforma de mare tinuta era purtata de obicei in zilele de sarbatoare si duminica. Era formata dintr-o redingota la doua randuri a cate cinci nasturi, cu roti inaripate aplicate pe guler, o jiletca, un sacou la doua randuri, o pereche de pan-taloni drepti si o manta militara cu doua randuri de sase nasturi, cu guler rotunjit, din catifea neagra, pe care erau fixate doua petlite din culoarea spe-cifica serviciului respectiv. Si, bineinteles, nelipsita sapca rosie, cu insemnele specifice.Cel de-al doilea model, intermediar, consta intr-o tunica cu guler drept si cu monograma CFR aplicata pe o bucata de postav de culoarea distinc-tiva a fiecarui serviciu, incheiata doar cu un rand de sase nasturi, o jiletca, o pereche de pantaloni drepti, o manta similara celei de la primul model, dar fara petlite, o bluza cu guler drept si cu mono-grama CFR aplicata pe acelasi tip de postav ca la tunica si o sapca albastru inchis.Modelul al treilea, de serviciu, includea o tuni-ca cu guler drept, de pe care nu lipsea monograma CFR pe postav, incheiata la un rand de sase nas-turi, o pereche de pantaloni, sapca - cu mono-grama CFR - si manta ca la cel de-al doilea model.La 1 august 1892, intra in vigoare o a doua Instructie relativa la uniformele personalului CFR, conform careia erau stabilite sase categorii de salariati ai Caii Ferate, dintre uniforme ramanand doar primele doua modele, categorisite ca de mare tinuta si de serviciu.Astfel, modelul uniformei de mare tinuta la inceputul secolului XX era compus dintr-o tunica, o pereche de pantaloni drepti, prevazuti cu doua buzunare laterale drepte si unul pentru "clasicul si nelipsitul ceasornic", o manta de tip "militar" cu doua randuri a cate sase nasturi, cu gulerul rotunjit, de catifea neagra, taiata in partea stanga pentru trecerea portspadei, si o sapca rosie sau de culoarea uniformei, albastru inchis. Pe gulerul tunicii, pe doua petlite de culoarea specifica serviciului, era brodata cate o roata inaripata.Un accesoriu mai deosebit al uniformei de mare tinuta era spada - o lama dreapta din otel, lunga de 80 cm, cu manerul negru din corn de bivol, cu ornamente aurii; aceasta se prindea cu ajutorul unei centuri militare (centiron). Teaca spadei era confectionata din piele neagra, capatul inferior fiind acoperit cu alama galbena. Iarna, tinuta se completa cu o manta imblanita si cu guler de astrahan.Poate ar trebui mentionat aici si faptul ca, prin 1930, Carol al II-lea (printre altele, un mare pasionat de uniforme) a impus trecerea de la chipiul model frantuzesc la cel englezesc, atat in prima, cat si in a doua armata a tarii.La noile uniforme, culorile distinctive ale di-feritelor servicii feroviare ramaneau neschimbate, pe gulerul tunicii fiind cusute, pe postavul de cu-loarea specifica serviciului, roti inaripate - pentru personalul de categoria I, si monograma CFR, realizata din metal alb - pentru categoriile II-VI.Personalul de categoria I avea ca semne distinctive trese de aur sau de argint prinse pe umerii tunicii, ai bluzei si ai mantalei, deosebirea intre grade facandu-se prin aplicarea de stele de argint pe trese de aur si stele de aur pe trese de argint.
Comunismul aduceo uniforma mai "moderna"
Un alt act, de data mai recenta, este ordinul ministrului Cailor Ferate nr. 63 din 3 martie 1967 privind acordarea de uniforme si obligatia de a le purta pentru anumite categorii de angajati ai "intreprinderilor, organizatiilor economice si bugetare subordonate Ministerului Cailor Ferate".La sfarsitul deceniului sase al secolului 20, dupa aproape 100 de ani de la primii pasi romanesti pe calea ferata, acordarea uniformelor si purtarea lor de catre functionarii CFR erau in continuare reglementate strict. Aprovizionarea cu uniforme se facea pe baza de contracte incheiate cu "intreprinderile specializate, subordonate Ministe-rului Industriei Usoare".Existau, din nou, trei categorii de uniforme. Costul lor era acoperit de unitatea CFR in proportie de 100%, 75% sau 50%, "in raport cu natura functiei si categoria de uniforme, conform anexei 1, diferentele suportandu-se de angajati". Modelul tinutei purtate de ceferist se schimbase insa destul de mult, caracteristica fiind tendinta de simplificare a liniilor croielii.Iata, in continuare, care erau cele trei categorii de uniforme si ce cuprindeau acestea.Categoria I era destinata salariatilor directiilor regionale, celor de la transporturi speciale si unei parti dintre cei de la ramurile Miscare-Comercial, Vagoane, Intretinere cai/Electrificare, Centralizare si Telecomanda. Pentru barbati, noua uniforma era alcatuita dintr-un costum de vara, din tergal, deschis la gat (haina si doua perechi de pantaloni), un costum din stofa, deschis la gat (haina si pantaloni), raglan din stofa, sapca de vara, din tergal, sapca din stofa si caciula. La femei, uniforma era alcatuita din costum de vara din stofa (taior si doua fuste), costum de iarna din stofa (taior si o fusta), raglan din stofa, o basca din tergal, una din stofa si o caciula.Categoria a II-a de uniforma barbateasca era compusa dintr-un costum de vara, din doc diagonal, inchis la gat (haina si doua perechi de pantaloni), costum din stofa, inchis la gat (haina si pantaloni), manta, inchisa la gat, o sapca din doc diagonal, una din stofa si o caciula. Pentru ceferiste componenta garderobei la categoria a II-a era similara celei de la prima categorie, singurele diferente fiind materialul - doc diagonal - si croiala inchisa la gat.Cea de-a III-a categorie cuprindea: pentru barbati - costum de vara, din doc diagonal, inchis la gat (veston si doua perechi de pantaloni), costum din stofa, inchis la gat (veston si pantaloni), manta din stofa, inchisa la gat, o sapca din doc diagonal, pentru vara, una din stofa si o caciula, iar la femei era identica celei de la categoria a doua. S-a stabilit, de asemenea, ca uniformele sa aiba o culoare unica - belumarin inchis, iar caciula sa fie din blana de miel, de culoare neagra. La acestea se adauga, suplimentar, o tunica alba de vara, din tergal, pentru sefii de statii si adjunctii lor din statiile de frontiera. La toate modelele de uniforme se recomanda purtarea de pantofi, ghete sau bocanci de culoare neagra. Camasa putea fi de culoare alba sau bleu, iar cravata, neagra sau bleumarin, fara imprimeuri sau desene. Se accepta si purtarea de manusi, din piele sau tricotate, de culoare inchisa, personalul feminin putand purta chiar si manusi albe.Dimensiunile si materialele din care erau confectionate emblemele, stelele si nasturii au fost, de asemenea, strict reglementate in Anexa 3 a Dispozitiei nr. 63, iar petlitele si banda de la sapca aveau culorile rosu, maro si verde, in functie de ramura de lucru. Semnele distinctive si emblema CFR se fixau pe gulerul hainei, al vestonului, al raglanului si al mantalei, precum si pe sapca, basca sau caciula, in partea din fata.Iata si cateva dintre regulile de... buna purtare a uniformei de la 1967, care, dincolo de savoarea limbajului utilizat, nu cred ca si-au pierdut nici astazi valoarea:"Uniforma va putea fi purtata si de la domiciliu la locul de munca si inapoi, in diferite misiuni, mi-tinguri, precum si in locurile cu caracter recreativ (cinematografe, teatre, manifestari sportive etc.).Se interzice purtarea uniformei in timpul activitatilor personale (cu caracter gospodaresc, munca campului etc.), precum si in locurile care ar putea prejudicia prestigiul de angajat al Cailor Ferate sau ar produce deteriorarea uniformei.Uniformele repartizate vor fi purtate cu sem-nele distinctive corespunzatoare functiei, in forma-tul si in culorile stabilite, fiind interzisa modificarea acestora sau combinarea cu haine civile."
Cel de-al treilea mileniu si... Societatea Uniforma
In prezent, purtarea uniformei la CFR SA este stabilita in contractul colectiv de munca, ultima editie a acestuia, cea pe anul 2003, prevazand o lista a functiilor pentru care purtarea uniformei este obligatorie, precum si o lista a articolelor din care se compune uniforma si durata de uzura normala a acesteia, ce variaza intre 12 si 48 de luni.Modelul uniformelor nu pare a se fi schimbat mult din 1967 pana azi, dar au ramas doar doua tipuri (A si B, cu variantele: costum de vara, din tergal, si de iarna, din stofa), singurele diferente pe care le-am observat din descrierea facuta la Anexa nr. 11 fiind aceea ca la uniforma feminina se accepta si purtarea de pantaloni, dar numai la costumul de iarna, iar pentru sefii de statie si impiegatii de miscare sapca va avea calota de culoare rosie.Am aflat, de asemenea, ca recent a fost infiintata o societate comerciala intitulata, cum altfel, SC Uniforma CF SA. Inainte de aceasta, uniformele feroviare erau confectionate in ateliere de croitorie aflate "sub aripa" regionalelor cf, unul dintre acestea avandu-si se-diul in cladirea Regionalei CF Bu-curesti, cu sectii-ateliere la Bucu-resti, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Arad si Deva.Denumita - conform actului de infiintare, HG 880/2001 - Societatea de Confectii pentru Calea Ferata "Uniforma CF Bucuresti" SA, aceasta este filiala a CFR SA si are in total 86 de salariati.Obiectul sau de activitate este confectionarea de uniforme-tip pentru angajatii CFR, dar, in functie de cerinte, poate realiza si diferite alte produse, echipamente de lucru si de protectie, bluze reflectorizante si alte uniforme si echipa-mente solicitate de unitatile feroviare sau de terti.Am mai aflat ca sepcile si semnele distinctive (petlite, stele etc.) nu se realizeaza aici deoarece nu exista nimeni care sa stie sa confectioneze astfel de lucruri; ele sunt comandate la o firma specializata.Propriu-zis, societatea functioneaza de la 1 iu-lie 2002, dar, intrucat nu s-a reusit gasirea unui spatiu necesar functionarii la capacitatea normala, numarul de salariati a ramas redus, mult sub cel prevazut de actul de infiintare. Cu toate acestea, atelierul de croitorie de la Depoul Bucuresti Calatori Grivita, la fel ca si cele din cadrul celorlalte regionale din tara, continua sa confectioneze, la cerere, uniforme pentru salariatii CFR, reusind sa acopere solicitarile, desi cu greu, deoarece economia de piata a afectat si acest sector: materiale nu prea se mai gasesc, meseriasi, la fel.Cu toate acestea, regulamentul este deosebit de clar: ceferistii trebuie sa continue sa poarte uni-forma! Uniforma celei de-a doua armate a tarii! Care nu e doar un obiect vestimentar oarecare, ci si semnul distinctiv al unui important grup socio-profesional, de care sunt mandri si care le confera prestanta si un plus de autoritate.Pentru toti ceilalti oameni, doar vederea unui sef de gara imbracat intr-o impecabila uniforma bleumarin, "asezonata" cu sapca rosie, salutand de pe peron un tren ce tocmai porneste la drum, ar trebui sa reprezinte o imagine simbolica a insesi institutiei CFR. Si sa-i faca sa mediteze la efortul depus de acesti oameni pentru bunul mers al lucrurilor in sistemul feroviar, precum si la respectul pe care il poarta ceferistii breslei lor, dar si cetatenilor care pasesc intr-o gara, clientii lor.
Silvia Mirea